Cu peste jumătate din populație care trăiește în zonele urbane și numărul crește zilnic, orașele se confruntă cu provocări demografice, de mediu, economice, sociale și spațiale fără precedent.
Până în 2050, 70% din populația globală va locui în orașe. 60% din noile așezări urbane nu au fost încă construite, reprezentând o oportunitate imensă pentru construirea orașelor rezistente.
Un oraș rezilient evaluează, planifică și acționează pentru a se pregăti și a răspunde la pericole – naturale și provocate de om, cu apariție bruscă și lentă, așteptate și neașteptate – pentru a proteja și îmbunătăți viața oamenilor, câștiguri sigure în dezvoltare, încurajarea unui mediu pentru investiții, și să conducă la schimbări pozitive.
Printre provocările majore ale rezilienței se numără reducerea și redresarea economică, de mediu, culturală, civică și a dezastrelor. Dezvoltarea urbană durabilă și rezistentă nu poate fi realizată sau susținută fără măsuri de atenuare și adaptare, cum ar fi reciclarea apei, proiectarea urbană și a clădirilor sensibile la apă și energie, planificarea urbană durabilă a extinderilor orașului, instrumente financiare și de planificare pentru gestionarea riscurilor și campanii de sensibilizare pentru schimbarea comportamentală.
Orașele neplanificate sunt mai vulnerabile la șocuri, deoarece deseori trebuie să facă față stresului preexistent. Sistemele urbane sunt complexe și interdependente.





